Educație socială
Educație pentru cetățenie democratică
Clasa a VII-a, lecția 6

Statul democratic și principiul separării puterilor

legislativăexecutivăjudecătorească
Palatul Parlamentului, la București

Întrebări din urmă

De ce este pluralismul o garanție a democrației?
RăspunsPentru că împiedică un singur grup să acapareze toată puterea și protejează minoritățile.
Ce este opoziția?
RăspunsPartidele care nu fac parte din Guvern; critică guvernarea și propun alternative.
Ce înseamnă sistem monopartidist?
RăspunsUn sistem în care puterea este controlată de un singur partid.
Gândiți-vă

Ora trecută am împărțit puterea între partide. Partidul care câștigă alegerile — poate el să facă legile, să le aplice și să judece?

Cine ar mai putea s-o oprească?

Video-ul nu este lângă ecran. Pune fișierul video în același dosar cu ecranul sau alege-l de aici.
Ce s-ar putea întâmpla dacă o singură persoană ar scrie legile, le-ar aplica și te-ar judeca?
Cine ar mai putea s-o oprească?
Întrebarea orei

De ce nu lasă un stat democratic toată puterea în aceleași mâini?

Tema lecției

Statul democratic și principiul separării puterilor

  • 1Vom recunoaște cele trei puteri.
  • 2Vom afla cum se controlează una pe alta.
  • 3Vom juca rolul autorităților statului.

1. De ce se separă puterile

Puterea este capacitatea de a face ceva și de a-l determina pe altcineva să facă ceva.

Autoritatea este puterea exercitată legitim, de cineva care are dreptul să o folosească.

Abuzul de putere este folosirea puterii în mod nedrept, de către cei care dețin funcții publice, peste atribuțiile stabilite de lege.

putereProfesorul poate da teme și poate cere liniște în clasă.
autoritateAre acest drept pentru că a fost numit legal la catedră.
abuz de putereUn funcționar care amendează pe cine vrea, fără să i-o permită legea.

1. De ce se separă puterile

Ca să nu se ajungă la abuz de putere, statul democratic împarte puterea între mai multe autorități, independente unele de altele: aceasta este separarea puterilor în stat.

Montesquieu este gânditorul care a formulat ideea separării puterilor, în 1748: „puterea trebuie să oprească puterea”.

În Despre spiritul legilor, el arăta că orice om care are putere este înclinat să abuzeze de ea.

„puterea trebuie să oprească puterea”
Din legeConstituția României, art. 1 alin. (4): statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor — legislativă, executivă și judecătorească.
ReținemÎnaintea lui Montesquieu, ideea apare la John Locke (1689). În România, Regulamentele Organice (1831–1832) separaseră deja puterile, iar Constituția de la 1866 a așezat separarea puterilor printre principiile ei.

2. Cele trei puteri și cine le exercită

Puterea este împărțită în trei: legislativă, executivă și judecătorească. În România, ele sunt exercitate astfel:

PutereaCine o exercităCe face
legislativăParlamentul (Camera Deputaților și Senatul)adoptă legile; este unica autoritate legiuitoare a țării
executivăGuvernul și Președintelepune în aplicare legile și conduce administrația
judecătoreascăinstanțele judecătorești, în frunte cu Înalta Curte de Casație și Justițiejudecă încălcarea legilor; înfăptuiește justiția în numele legii
ReținemPreședintele stă alături de Guvern: executivul nostru are două capete — despre asta, la lecția despre executiv. Înalta Curte de Casație și Justiție este și ea o instanță, cea de la vârful sistemului.

2. Cele trei puteri și cine le exercită

SituațieUn ministru vrea să judece el un proces, în locul judecătorului. Poate? De ce?
ministrulputerea executivă
✕
procesulputerea judecătorească
RăspunsNu poate: justiția o înfăptuiesc numai instanțele judecătorești, iar judecătorii sunt independenți și se supun numai legii (art. 124 și 126). Ministrul aparține puterii executive.

3. Separate, dar nu izolate

Puterile se controlează reciproc. De exemplu, Parlamentul acordă Guvernului votul de încredere și îl poate demite prin moțiune de cenzură, iar membrii Guvernului răspund la întrebările parlamentarilor; Președintele poate cere reexaminarea unei legi; judecătorii îi judecă și pe cei care guvernează.

Parlamentul→Guvernul

votul de încredere; moțiunea de cenzură

parlamentarii→miniștrii

întrebările parlamentarilor

Președintele→Parlamentul

reexaminarea unei legi

judecătorii→cei care guvernează

judecă și faptele lor

ReținemFără votul de încredere, Guvernul nu se poate forma; prin moțiunea de cenzură, Guvernul este demis; reexaminarea se poate cere o singură dată, înainte ca legea să fie promulgată. Controlul reciproc are reguli scrise în Constituție: nicio putere nu o oprește pe alta după bunul-plac.

4. Cine veghează

Președintele României veghează la respectarea Constituției și mediază între puterile statului, iar conflictele dintre autorități le rezolvă Curtea Constituțională.

Președintele Românieimediază între puterile statului
Curtea Constituționalărezolvă conflictele dintre autorități
Din legeConstituția României, art. 80 alin. (2): Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate. Art. 146 lit. e): Curtea Constituțională soluționează conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice.
ReținemCurtea Constituțională este garantul supremației Constituției, dar nu face parte din instanțele judecătorești. În regimul totalitar, puterile sunt controlate de un singur om sau grup, iar justiția nu mai este independentă.

Rândul meu

Întrebarea orei

De ce nu lasă un stat democratic toată puterea în aceleași mâini?

RăspunsulCa nimeni să nu poată abuza de putere: dacă aceiași oameni ar face legile, le-ar aplica și ar judeca, nu i-ar mai putea opri nimeni. Separate, cele trei puteri se controlează una pe alta, iar cetățenii sunt apărați de abuz.

De știut din lecție — nu se copiază în caiet

Acestea sunt ideile pe care trebuie să le știi din lecție. Le găsești și în cursul lecției.

  1. Separarea puterilor în stat înseamnă împărțirea puterii între mai multe autorități independente; nicio autoritate nu le deține pe toate (art. 1 alin. (4)).
  2. Puterea legislativă aparține Parlamentului, puterea executivă — Guvernului și Președintelui, iar puterea judecătorească — instanțelor judecătorești.
  3. Cele trei puteri sunt separate, dar nu izolate: se echilibrează și se controlează reciproc, prin mecanisme prevăzute de Constituție.
  4. Președintele mediază între puterile statului, iar Curtea Constituțională soluționează conflictele dintre autorități; separarea puterilor îi apără pe cetățeni de abuzul de putere.

Fișa de lucru: sarcinile 1 și 2

Lucrați individual, din caiet. Sarcinile 3 și 4 rămân temă.
1. EnunțulL / E / J
adoptă legileL
GuvernulE
judecă încălcarea legilorJ
este unica autoritate legiuitoare a țăriiL
instanțele judecătoreștiJ
pune în aplicare legileE
ParlamentulL
înfăptuiește justiția în numele legiiJ

L — legislativă · E — executivă · J — judecătorească

2. SituațiaLitera
Parlamentul aprobă formarea unui Guvern nou.c
Parlamentul demite Guvernul.a
Președintele trimite o lege înapoi în dezbatere, o singură dată.d
Un ministru este chemat să dea explicații în Parlament.b

a — moțiunea de cenzură · b — întrebările parlamentarilor · c — votul de încredere · d — cererea de reexaminare

Jocul de rol: trei cercuri

Autoritatea legislativă
  • Parlament
  • Camera Deputaților
  • Senat
  • deputat
  • senator
Autoritatea executivă
  • Guvern
  • prim-ministru
  • ministru
  • Președintele României
Autoritatea judecătorească
  • instanță judecătorească
  • Înalta Curte de Casație și Justiție
  • judecător
Etapa 1

Citește-ți cartonașul și intră în cercul potrivit.

Etapa 2

Cercul legislativ adoptă prin vot o regulă din viața clasei.

Etapa 3

Cercul executiv spune cum o pune în practică.

Etapa 4

Cercul judecătoresc verifică dacă regula respectă regulile școlii și ce se întâmplă cu cine nu o respectă.

Etapa 5

Fiecare cerc spune o situație în care ar putea opri un alt cerc. Apoi: ce s-ar fi întâmplat dacă toate cele trei cercuri ar fi fost ocupate de aceiași elevi?

Concluzia

Nimeni nu i-ar mai fi putut opri dacă ar fi greșit. De aceea puterile sunt separate și se controlează una pe alta.

La final

Cele trei puteri sunt separate, dar nu izolate — se controlează reciproc, ca nimeni să nu abuzeze de putere.

Din legeConstituția României, art. 125 alin. (3): „Funcția de judecător este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.” Un judecător nu poate fi în același timp ministru sau parlamentar: așa rămâne independent.
TemaSarcinile 3 și 4 din fișa de lucru.
Știai că?

Uniunea Europeană respectă și ea principiul separării puterilor, dar într-o formă mai complexă: Consiliul Uniunii Europene reprezintă guvernele statelor membre, Parlamentul European îi reprezintă pe cetățeni, Comisia Europeană reprezintă interesul european, iar puterea judecătorească aparține Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Gândește-te: dacă și Uniunea Europeană își împarte puterea, ce rămâne la fel în orice variantă a principiului?

Mergi la pagina

Lecția 6: Statul democratic și principiul separării puterilor

Educație socială, clasa a VII-a. Unitatea I, Sistemul politic în România.

  • Atinge oriunde pe pagină ca să apară următorul element ascuns. Atinge un element apărut ca să-l ascunzi din nou.
  • Butoanele Înainte și Înapoi schimbă pagina; pe tastatură, săgețile. Telecomanda de prezentare dezvăluie întâi elementele paginii, apoi trece mai departe.
  • Bara de jos curge odată cu timpul paginii și devine aurie spre final. Atinge-o ca s-o oprești.
  • Creionul din dreapta sus deschide scrisul pe ecran: culori, radieră, anulare. Ce scrii rămâne pe pagina respectivă.